Avand in vedere ca in anul 2010 Romania ocupa locul 3 in UE ca numar de copii obezi, am sustinut din prima clipa acest proiect si consider ca sanatatea copiilor nostri trebuie sa fie o prioritate in activitatea tuturor politicienilor.
Am pornit proiectul la Iasi, alaturi de Conf. Dr. Veronica Mocanu, medic primar endocrinolog și prof. Alla Apopei, Inspector pentru Proiecte Educationale, dar avem in intentie sa-l dezvoltam in toata tara. Alaturi de reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Ministerului Sanatatii vrem sa prevenim obezitatea la copii, atat prin constientizarea importantei unei alimentatii sanatoase cat si prin combaterea atitudinii sedentare.
Trebuie sa pregatim inca de pe acum proiecte nationale si regionale, pentru exercitiul bugetar al Uniunii Europene 2014 – 2020, astfel incat sa nu mai fim nepregatiti in accesarea fondurilor europene.
Voi sustine acest proiect atat din punct de vedere legislativ, dar si prin constientizarea institutiilor abilitate asupra necesitatii de a pregati documentatia pentru proiecte de care societatea are cu adevarat nevoie si nu proiecte formale, realizate doar cu scopul de a cheltui niste fonduri.
Am initiat si o propunere legislativa privind introducerea unei ore de sport in fiecare zi in invatamantul primar. Din pacate, la vremea respectiva propunerea mea nu s-a bucurat de sustinerea necesara. Voi reveni insa cu aceasta initiativa, in contextul unei noi majoritati si sunt convinsa ca va avea parte de sustinerea necesara, pentru ca nimic nu poate fi mai important decat sanatatea copiilor nostri.
Eu nu cred că introducerea orelor de sport este un lucru benefic. O astfel de decizie politică se aplică mai ales printr-un efort de a "ieşi OK" în cadrul unui orar... şi atât. Cred că benefică ar fi oferirea unei infrastructuri care să permită tinerilor să facă sport după orele de şcoală.
RăspundețiȘtergereDacă priviţi în străinătate, şcolile au o echipă de baschet, de hochei, călărie, înot, fotbal... şi aşa mai departe... unele sporturi mai populare, altele mai exotice... Nu poţi însă să nu faci aşa ceva fără săli de sport, patinoare, hipodrom, bazin de înot...
Sunt tineri care aleg o anumită şcoală pentru o bursă pentru sport de performanţă, sportul nu mai este nici pentru sănătate şi nici pentru distracţie, reprezintă accesul la o universitate scumpă. Unitatea de învăţământ devine şi o afacere care scoate bani pe seama clubului de sport.
La noi nu există o infrastructură şi de aici trebuieşte început. Mai multe ore de sport înseamnă aglomerarea singurei săli de sport dintr-o şcoală generală unde un profesor de sport licenţiat şi plictisit de ceea ce face dă nişte ordine către elevi... încălziri, pasul piticului, săritura peste capră, rostogoliri şi alergări uşoare...
Logica lucrurilor ar fi ca în şcoli să existe selecţia pentru sportul de performanţă, ceea ce ar conduce "pe lângă performanţă" la sportul de plăcere. Este absurd să chinui copiii să facă un fel de pregătire premilitară numai pentru că cineva prin vechea Romă a spus mens sana in corpore sano.
Părerea mea este să faceţi o propunere care să reiasă un pic dintr-un studiu şi acest studiu să pornească de la ce înseamnă efectiv ora de sport şi infrastructura şi gradul de încălcare al ei pe localităţi.
:D Nu aveţi nici o părere pe marginea comentariului meu? Mă gândesc că poate ar trebui să aduc ceva argumente la ceea ce am spus... poate este nevoie de ele...
RăspundețiȘtergere